Am sa incep cu o scurta relatare de la Cluj. Recent, am incheiat un curs post-universitar pentru formarea Managerilor Energetici pentru cladiri si localitati, in cadrul Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca. Avem astfel, prima serie de Manageri Energetici urbani din si pentru mai multe orase din Romania: Cluj, Targu-Mures, Brasov, Sighetu Marmatiei, Turda, Beius, Suceava, Baia Mare, Gherla, Alba Iulia etc.

La finalul cursului am avut o sesiune de dezbateri privind managementul energetic urban si industrial, impactul acestor actiuni si cum aceasta generatie de Manageri Energetici isi poate asuma misiunea.

Lectorii au provenit din specializari relevante, dupa cum urmeaza: Prof. Dan Micu (coordonator curs), Prof. Serban Tiganas (Arhitectura si Urbanism), Prof. Ioan Moga (Energetica cladirilor), Prof. Nicoleta Cobirzan (Materiale de constructii), Prof. Ligia Moga (coordonator masterat Cladiri verzi), Ing. Anca Magurean (Audit energetic pentru cladiri), Prof. Dorin Beu (Ingineria iluminatului), Prof. Florin Domnita (Calitatea aerului interior), Prof. Valentin Sita (Sisteme de automatizare de tip SCADA / BMS), Prof. Mugur Balan (Surse regenerabile de energie), Ing. Izabella Geapana (Sistemul de management energetic ISO 50001), Dr. Andrei Ceclan (Energetica urbana).

Iar concluziile dezbaterii au fost, atat dinspre cursanti, cat si dinspre lectori, concretizate in cateva cuvinte cheie: colaborare, retea de schimb de experienta, orasele sunt despre oameni, responsabilitate, orientarea spre solutii.

Iata asadar, cum dincolo de aspectele tehnice si de formare sau dezvoltare a competentelor profesionale din acest curs post-universitar, am desprins ce inseamna managementul energetic, ca rol indeplinit de profesionisti, ca activitati cu impact si rezultate.

Fie ca vorbim de cresterea eficientei in industrie, in cladiri sau la nivelul oraselor, avem in relatarea de mai sus exemplul unei setari potrivite a atitudinii oamenilor, a celor care zi de zi se ocupa cu acest domeniu al eficientei energetice.

Pentru ca materializarea proiectelor, punerea lor in practica intr-un mod profesionist si calitativ vine din atitudinea noastra, vine din cat de bine si cat de deschisi suntem si stim sa colaboram, sa comunicam eficient – chiar cand facem eficienta energetica – sa avem asteptari si obiective clare, transparente si ambitioase.

Imi voi continua parcursul acestui articol si sustine afirmatiile cu o alta poveste, de data aceasta mai personala. Inaintea sarbatorii de Paste, am ajuns la Clinica de Neurologie cu tatal meu, care a fost internat acolo timp de cateva zile. Dincolo de starea emotionala si de ingrijorari, am avut si revelatia a cat de multe se pot face pentru binele pacientilor si a corpului medical, pornind chiar de la modul in care utilizam energia in spitale.

Desi afara se imprimavarase bine, caloriferele ardeau la propriu, iar ferestrele in aproape toate saloanele erau deschise. Desi lumina Soarelui in plina zi a patruns placut in cladire, toate lampile fluorescente erau pornite, sau mai bine zis neoprite de cine stie cand, si in saloane si pe coridoare. Iar lucrul cel mai important si esential pentru pacienti si pentru medici, asistente si apartinatori e faptul ca in spitalele noastre, calitatea aerului interior este grav afectata, prin lipsa sistemelor de ventilatie si filtrare a aerului interior.

Salonul in care a fost tatal meu, mai gazduia inca 5 barbati si pot descrie mirosul – cu fereastra deschisa – un amestec greu de haine, pantofi, odor de toaleta, medicamente. Chiar daca modul in care descriu aceasta stare de fapt poate trezi un zambet usor, situatia este cu adevarat apasatoare si de o importanta semnificativa pentru sanatatea pacientilor.

Suntem in perioada in care salarizarea personalului medical la nivel national a crescut, probabil la un nivel decent. Este si componenta de costuri la nivelul unui spital, cu impact ridicat in buget. Vine apoi bugetul alocat medicamentelor si bugetul pentru dotari cu aparatura medicala si consumabile. Ramane si bugetul de cheltuieli publice pentru asigurarea utilitatilor (electricitate, incalzire, apa), respectiv pentru intretinerea si reparatiile cladirilor de spital.

Acest buget reprezinta totusi o componenta semnificativa, in topul cheltuielilor unui spital si asa cum am mentionat mai sus, in mare parte banii alocati se pierd o data cu ineficienta energetica ridicata.

In acelasi timp cu ineficienta energetica din spitale, avem si o alta situatie prezenta in majoritatea cladirilor publice: saracia energetica. Pentru ca utilizam energia cu costuri ridicate si nu asiguram confortul interior in cladiri: caldura este in exces sau se intampla sa fie rece in partile nordice ale cladirilor, iluminatul este deficitar raportat la standarde si mai ales, calitatea aerului interior este degradata semnificativ.

Avem aceasta coexistenta a ineficientei energetice cu saracia energetica, doua mari problem cu impact atat de ridicat asupra oamenilor, asupra pacientilor si personalului medical din spitale.

Doua mari oportunitati care pot fi abordate si strategic prin politici si alocari bugetare prioritare, dar si individual la nivel de management al spitalelor.

Din studiile realizate de Societatea Auditorilor si Managerilor Energetici din Romania, potentialul de crestere a eficientei energetice in spitale si de reducere a costurilor cu utilitatile este de peste 45%, in conditiile aplicarii unui pachet minimal de solutii, cu amortizare de sub 5 ani. Imediat, sumele alocate inainte pentru plata facturilor energetice, pot fi utilizate pentru suplimentari in bugetul de medicamente si tratamente medicale.

Modernizarea si cresterea performantei energetice in spitale, atrage implicit cresterea confortului interior pentru pacienti si corpul medical, aspectul de esenta in toata aceasta realitate reflectata.

Pe langa investitiile in salarizare, este prioritar sa investim in conditiile de spitalizare pentru pacienti si de munca pentru medici, care acum in peste 90% din spitale, sunt grav afectate de ineficienta energetica si de saracia energetica din cladiri.

Modernizarile cladirilor publice atrag investitii din fonduri nerambursabile disponibile (EU POR 3; norvegiene, elvetiene), respectiv pot atrage investitii rambursabile prin Fondul Roman pentru Eficienta Energiei (FREE), bancabile sau prin parteneriate public-private, unde companiile de servicii energetice sunt demult pregatite sa le initieze, prin asumarea performantei. Investitiile atrag locuri de munca, implicarea companiilor locale, taxe si impozite platite, dezvoltare durabila.

Si ajungem din nou la specialistii care abordeaza aceste proiecte, pentru ca si eficienta energetica este despre si pentru oameni. Colaborarea in echipa, orientarea inspre solutii, asumarea responsabilitatii si profesionalismul sunt elementele cheie, care concura la o atitudine pozitiva si constructiva.

In acelasi spirit de abordare, povestea noastra se poate extinde si pentru industrie, pentru o companie industriala privata, nationala sau multinationala, unde obiectivele si bugetele sunt riguros stabilite si unde potentialul de eficienta energetica este ridicat si atractiv.

Increderea in rezultate, transparenta in masurarea si verificarea economiilor de energie, instruirea si profesionalizarea sunt aspectele cheie care fac ca si aici eficienta energetica sa devina realitate.

Haideti sa credem in aceste oportunitati si sa facem ce tine de fiecare ca ele sa devina realitati.

Dr. Ing. Andrei Ceclan

Senior Energy Consultant – Servelect

Presedinte Societatea Auditorilor si Managerilor Energetici din Romania – SAMER