Ce este Directiva Privind Raportarea de Sustenabilitate a Companiilor (CSRD)?

Directiva privind Raportarea de Sustenabilitate a Companiilor CSRD, COM/2021/189, (CSRD – Corporate Sustainability Reporting Directive) este un act legislativ adoptat de Uniunea Europeana pentru a imbunatati calitatea, transparenta si comparabilitatea raportarilor de sustenabilitate ale companiilor. Aceasta extinde cerintele de raportare nefinanciara („informatii privind durabilitatea”, conform CSRD) stabilite anterior prin Directiva privind Raportarea Nefinanciara NFRD (Directiva 2014/95/UE) si este parte a strategiei UE de a sustine tranzitia catre o economie sustenabila si neutra din punct de vedere climatic.

Ordinul 85/2024, publicat in Monitorul Oficial nr. 75 din 26 ianuarie 2024, ajusteaza criteriile Directivei pentru realitatile economice din Romania si modifica OMF 1802/2014 (care se aplica in general companiilor nelistate) si OMFP 2844/2016 (care se aplica doar companiilor listate).

Cine si cand trebuie sa raporteze conform OMF 85/2024?

De la 1 ianuarie 2024 (raportare in 2025):

  • Companiile de interes public, mijlocii si mari, care la data bilantului depasesc numarul mediu de 500 de salariati in cursul exerciţiului financiar.
  • Companiile de interes public, care sunt societati-mama ale unui grup mare, care depasesc, la data bilantului contabil, pe baza consolidata, numărul mediu de 500 de salariati in cursul exercitiului financiar.

De la 1 ianuarie 2025 (raportare in 2026):

  • Celelalte companii, mijlocii si mari care nu sunt entitati de interes public, care depasesc criteriile de marime.
  • Celelalte companii care sunt societati-mama ale unui grup mare, fara a fi entitati de interes public.

De la 1 ianuarie 2026:

  • Companiile listate care se situeaza sub criteriile de marime.

De la 1 ianuarie 2028:

  • Entitatile din tarile terte, cu respectarea conditiilor prevazute de Directiva.

Principalele noutati si aspecte cheie ale directivei:

Extinderea domeniului de aplicare. CSRD se adreseaza unui numar mai mare de companii decat Directiva anterioara NFRD, incluzand nu doar companiile mari listate pe burse, ci si intreprinderi medii si mari din toate sectoarele, precum si unele filiale ale grupurilor internationale, dinafara UE. Astfel, se estimeaza ca aproximativ 50.000 de companii vor fi obligate sa respecte aceste reglementari, fata de aproximativ 11.700 care intrau sub incidenta NFRD (Sursa). In Romania, peste 5000 de companii vor avea de intocmit rapoarte de durabilitate in perioada 2025-2026 (Sursa).

Standardizarea raportarii prin ESRS (European Sustainability Reporting Standards). Directiva prevede utilizarea Standardelor Europene de Raportare a Sustenabilitatii (ESRS), elaborate de European Financial Reporting Advisory Group (EFRAG). Aceste standarde stabilesc indicatorii si cerintele pentru raportarea aspectelor de mediu, sociale si de guvernanta (ESG), cu accent pe comparabilitatea si transparenta informatiilor, reducand riscul de greenwashing. Primul set de standarde ESRS a fost publicat in Jurnalul Oficial pe 22 decembrie 2023 sub forma unui regulament delegat, aplicabil tuturor societatilor care intra sub incidenta CSRD, indiferent de sectorul lor de activitate. Urmatoarele seturi de standarde, cele sectoriale si cele pentru intreprinderile din tari terte, urmau sa fie adoptate in vara acestui an, insa termenul a fost amanat pentru mijlocul anului 2026, oferind astfel companiilor mai mult timp pentru a se conforma standardelor transversale adoptate in 2023. (Sura: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/mex_24_707)

* Greenwashing (din engleza, „green”, verde, si „whitewash”, a varui sau a acoperi) este o forma de propaganda in care se folosesc discursuri ecologiste in mod inselator pentru a promova perceptia ca produsele, obiectivele sau politicile unei organizatii sunt prietenoase cu mediul inconjurator. Sursa

Introducerea principiului dublei semnificatii ca baza pentru prezentarea de informatii privind durabilitatea (“double materiality”): Inteprinderile vor trebui sa includa intr-o sectiune distincta, in cadrul raportului administratorilor „informatiile necesare pentru intelegerea impactului intreprinderii asupra aspectelor de durabilitate si informatiile necesare pentru intelegerea modului in care aspectele de durabilitate afecteaza dezvoltarea, performanta si pozitia intreprinderii”(Art. 19a). Astfel, companiile trebuie sa evalueze si sa raporteze impactul activitatilor lor din doua perspective:

  • Perspectiva de impact „Semnificatia impactului” (Inside-out): Aceasta se concentreaza pe efectele pe care activitatile companiei le au asupra mediului, societatii si economiei pe termen scurt, mediu si lung. Se analizeaza modul in care deciziile si operatiunile companiei si ale lantului valoric, inclusiv prin intermediul produselor si serviciilor sale, precum si prin relatiile sale de afaceri influenteaza clima, biodiversitatea, resursele naturale, comunitatile locale si alte elemente sociale si de mediu.
  • Perspectiva financiara „Semnificatia financiara” (Outside-in): Se refera la modul in care aspectele de sustenabilitate, cum ar fi schimbarile climatice, accesul la resurse sau reglementarile de mediu, pot genera riscuri sau oportunitati „care au o influenta semnificativa sau despre care se poate preconiza in mod rezonabil ca vor avea o influenta semnificativa asupra dezvoltarii intreprinderii, a pozitiei sale financiare, a performantei sale financiare, a fluxurilor sale de trezorerie, a accesului la finantare sau a costului capitalului pe termen scurt, mediu sau lung.”

CSRD impune astfel companiilor sa evalueze atat riscurile si oportunitatile financiare legate de sustenabilitate, cat si contributia lor efectiva la provocarile de mediu si sociale.

De exemplu daca luam in considerare consumul de energie, din perspectiva principiului dublei semnificatii, companiile vor raporta atat impactul pe care il are consumul de energie si implicit costurile energetice asupra performantei financiare a companiei, cat si care este impactul consumului de energie in ceea ce priveste emisiile de CO2 si efectele asupra mediului si oamenilor.

Verificarea si auditul extern: Spre deosebire de NFRD, CSRD introduce cerinta ca informatiile de sustenabilitate sa fie verificate de auditori externi, pentru a asigura acuratetea si credibilitatea datelor raportate.

Introducerea formatului de raportare electronic unic: CSRD sustine raportarea digitala utilizand European Single Electronic Format (ESEF), pentru a facilita accesul si analizarea datelor de sustenabilitate de catre investitori si alte parti interesate. De asemenea, acest format sustine obiectivele Comisiei Europene de a crea o baza de date unica cu informatii ESG la nivel european.

Integrarea cu raportarea financiara: CSRD cere ca informatiile de sustenabilitate sa fie integrate in rapoartele anuale ale companiilor, oferind o imagine de ansamblu asupra impactului ESG asupra performantei financiare. Aceasta abordare promoveaza integrarea aspectelor de sustenabilitate in strategia generala de afaceri.

Care este impactul CSRD?

Accesibilitate si comparabilitate pentru investitori: CSRD faciliteaza comparabilitatea intre companii in ceea ce priveste informatiile despre sustenabilitate. Investitorii si alte parti interesate vor avea acces mai facil la date standardizate si verificabile si vor intelege mai bine riscurile si oportunitatile pe care le prezinta aspectele de durabilitate pentru investitiile lor si impactul respectivelor investitii asupra oamenilor si a mediului.

Impactul asupra lantului de aprovizionare: CSRD pune accent si pe responsabilitatea companiilor de a identifica si evalua impacturile, riscurile si oportunitatile semnificative privind durabilitatea in lantul valoric al intreprinderii, din amonte si din aval. Acest aspect incurajeaza companiile sa colaboreze cu furnizorii si partenerii lor de afaceri pentru a asigura practici sustenabile pe intreg lantul de valoare, promovand astfel sustenabilitatea intr-un mod mai cuprinzator.

Raportarea riscurilor climatice si de tranzitie: CSRD obliga companiile sa furnizeze detalii despre riscurile asociate cu schimbarile climatice si tranzitia catre o economie cu emisii scazute de carbon. Aceste informatii sunt esentiale pentru ca investitorii sa inteleaga cat de pregatite sunt companiile in fata reglementarilor viitoare privind clima si a presiunilor de a reduce emisiile.

Madalina Comes

Madalina Comes

Autor

Madalina Comes este Coordonator Marketing in cadrul Servelect, cu o experienta de peste 10 ani in marketing si comunicare in domeniul eficientei energetice. Madalina este implicata in proiecte de cercetare si dezvoltare in sectorul energetic, avand un rol activ in promovarea si diseminarea eficientei energetice si a solutiilor de energie durabila pentru a sprijini tranzitia catre un viitor mai sustenabil.