Noua Directiva UE si Legea Eficientei Energetice 121/2014: Cum ne pregatim pentru noile cerinte?

! Disclaimer: Informatiile prezentate in acest articol sunt preluate din DIRECTIVA (UE) 2023/1791 A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI din 13 septembrie 2023, referitoare la eficienta energetica si la modificarea Regulamentului (UE) 2023/955 (reformare), respectiv din OUG „trenulet” aflata in consultare publica pe portalul web al Ministerului Energiei. Servelect nu isi asuma raspunderea pentru interpretarea sau aplicarea acestor informatii. Noile reglementari ale Directivei 2023/1791 nu au fost inca transpuse oficial in legislatia nationala; statele membre au la dispozitie doi ani de la data publicarii noii directive pentru a adopta aceste dispozitii in cadrul legislativ national. In prezent, Legea privind Eficienta Energetica nr. 121/2014 ramane in vigoare in forma sa actuala, cu toate completarile de pana in prezent.

Cuprins

• Legea Eficientei Energetice 121/2014 –  Situatia Actuala
• Directiva UE 2023/1791 – Un Nou Cadru pentru Eficienta Energetica
• Articolul 4 – Obiective de eficienta energetica
• Articolul 8 – Obligatia privind economiile de energie
• Articolul 11 – Sisteme de gestionare a energiei si audituri energetice
• Articolul 26 – Furnizarea de incalzire si racire
• Alte modificari fata de directivele anterioare 2018/2002 si 2012/27/UE

Legea privind Eficienta Energetica nr. 121/2014, cu modificarile si completarile ulterioare stabileste cadrul legal pentru promovarea si imbunatatirea eficientei energetice in toate sectoarele economiei nationale. Aceasta prevede masuri pentru reducerea consumului de energie, cresterea performantei energetice a cladirilor, si promovarea utilizarii surselor regenerabile de energie. De asemenea, legea incurajeaza investitiile in tehnologii eficiente energetic si stabileste obligatii pentru operatorii economici si autoritatile publice in vederea atingerii obiectivelor de eficienta energetica. In plus, Legea 121/2014 contribuie la indeplinirea angajamentelor internationale ale Romaniei in domeniul energiei si schimbarilor climatice.

Pentru operatorii economici, Legea 121/2014 impune o serie de obligatii in functie de consumul anual de energie:

Societatile care consuma mai putin de 1.000 tep/an:

• Depun Declaratia de consum total de energie pana la data de 30 iunie a fiecarui an;
• Realizeaza un Audit energetic odata la 4 ani pe tot conturul de consum energetic.

*IMM-urile cu un consum mai mic de 1000 tep sunt exceptate de la obligatia de a realiza un audit energetic.

Societatile care consuma mai mult de 1.000 tep/an:

• Angajeaza un Manager energetic atestat sau incheie un contract cu o Societate Prestatoare de Servicii Energetice (Servelect);
• Depun Declaratia de consum total de energie pana la data de 30 iunie a fiecarui an;
• Depun Chestionarul de analiza energetica pana la data de 30 iunie a fiecarui an;
• Elaboreaza un Program de imbunatatire a eficientei energetice pana la data de 30 Septembrie a fiecarui an;
• Realizeaza un Audit energetic odata la 4 ani pe tot conturul de consum energetic.

Noua directiva revizuita UE 2023/1791 privind eficienta energetica reprezinta un pas semnificativ in directia atingerii obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera si de crestere a eficientei energetice la nivel european.

Adoptata in contextul pachetului „Fit for 55” si al planului „REPowerEU”, directiva stabileste obiective mai ambitioase pentru statele membre, in vederea reducerii consumului de energie la nivel national si promovarea unor solutii durabile. Aceasta urmareste sa accelereze tranzitia catre surse de energie regenerabile si sa reduca dependenta de importurile de combustibili fosili, in special in contextul crizelor energetice recente.

Pachetul legislativ „Pregatiti pentru 55” („Fit for 55”) este o initiativa majora a Uniunii Europene (UE) lansata in iulie 2021. Acesta cuprinde o serie de propuneri legislative menite sa aduca UE mai aproape de obiectivul sau de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera cu cel putin 55% pana in 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Acest obiectiv face parte dintr-o strategie mai ampla, cunoscuta sub numele de „Pactul Verde European” („European Green Deal”), care are ca scop transformarea Europei intr-un continent neutru din punct de vedere climatic pana in 2050.

Noua Directiva marcheaza un progres semnificativ catre atingerea neutralitatii climatice pana in 2050, considerand eficienta energetica drept o sursa de energie in sine. Astfel, „eficienta energetica inainte de toate” devine un principiu general care ar trebui sa se aplice in toate sectoarele de activitate.

Haideti sa vedem care sunt 3 cele mai importante articole ale noii Directive si ce modificari propun acestea.

Directiva revizuita din 2023 creste obiectivul UE in ceea ce priveste eficienta energetica, impunand tarilor UE obligatia legala de a asigura in mod colectiv o reducere suplimentara de 11,7 % a consumului de energie finala si energie primara, comparativ cu scenariul de referinta al UE din 2020 (EED Art. 4.1).

Aceasta inseamna ca, UE, trebuie sa consume in 2030 cel mult 763 de milioane de tone echivalent petrol (Mtep) pentru energia finala si 992,5 Mtep pentru energia primara. In comparatie cu nivelul consumului de energie din 2021, reprezinta o reducere de 21,2% pentru energia finala si 24,3% pentru energia primara.

Daca ne raportam la previziunile pentru 2030 ale scenariului de referinta al UE din 2007, noul obiectiv corespunde unei reduceri de 40,5 % a consumului de energie primara si de 38 % a consumului final de energie.

Pentru prima data, obiectivul UE referitor la eficienta energetica in ceea ce priveste consumul de energie finala este pus la nivel de egalitate cu obiectivul privind sursele regenerabile de energie si emisiile de gaze cu efect de sera, deoarece devine obligatoriu pentru fiecare tara membra a UE.

Caracterul sau obligatoriu consolideaza pozitia Comisiei Europene in ceea ce priveste aplicarea principiului „eficienta energetica inainte de toate” in toate sectoarele economice, nu doar in cel energetic, pentru a atinge obiectivele de decarbonizare ale UE.

Fiecare stat membru va trebui sa raporteze catre Comisia Europeana si sa includa in contributiile lor nationale in materie de eficienta energetica ponderea consumului de energie primara si a consumului final de energie din sectoarele utilizarii finale a energiei, inclusiv sectorul industrial, rezidential, al serviciilor si transporturilor.

Sunt obiective ambitioase, dar in acelasi timp sustinute deja prin alocarile de finantari nerambursabile in Romania din programele POR, POIM Sisteme de monitorizare energetica si Cogenerare de inalta eficienta, PNRR Valul renovarii, PNRR Autobuze electrice, PNRR Investitia I5 Eficienta Energetica, Fondul pentru Modernizare Apelul Cheie 5 Cogenerare de inalta eficienta in SACET, Fondul pentru modernizare Apelul Cheie 7 Eficienta energetica in industriile EU ETS. In toate aceste apeluri de finantare Servelect s-a remarcat ca fiind un jucator activ in piata serviciilor si solutiilor de eficienta energetica prin acordarea de asistenta tehnica (elaborare audituri energetice si studii de fezabilitate) pentru accesarea finantarii, respectiv efectiv materializarea proiectelor, in special a celor de monitorizare energetica (cele mai multe din industrie sunt implementate de catre Servelect), respectiv de cogenerare de inalta eficienta.

Directiva revizuita dubleaza obligatia anuala de economisire a energiei (articolul 8) pana in 2028. Noile tinte anuale sunt esentiale pentru a atinge obiectivele generale de reducere a consumului energetic, contribuind la reducerea impactului asupra mediului.

Tarile UE trebuie sa realizeze economii cumulate de energie la nivelul utilizatorilor finali pentru intreaga perioada de aplicare a obligatiei (din 2021 pana in 2030), echivalentul unor noi economii anuale de cel putin 0,8% din consumul final de energie in 2021-2023, de cel putin 1,3% in 2024-2025, de 1,5% in 2026-2027 si de 1,9% in 2028-2030.

Articolul 11 din cadrul Directivei propune doua noi praguri de consum pentru implementarea sistemelor de gestionare a energiei si de realizare a auditurilor energetice.

Societatile cu un consum de energie mai mare de 85 TJ (mai mare de 2030 tep/an) vor trebui sa implementeze un sistem de gestionare a energiei, certificat de un organism independent, pana in 11 octombrie 2027. (Art.11, alin 1).

Directiva propune introducerea sistemelor de gestionare a energiei ca o cerinta obligatorie pentru marii consumatori industriali de energie in vederea optimizarii consumurilor energetice si monitorizarii eficientei energetice.

De asemenea, companiile cu un consum de peste 10 TJ (mai mare de 239 tep/an) vor trebui sa realizeze un audit energetic la fiecare patru ani, daca nu au implementat un astfel de sistem (Art.11, alin 2).

Pentru intreprinderile care pun deja in aplicare obligatia de audit energetic, acestea trebuie sa fie efectuate in continuare cel putin o data la patru ani de la data auditului energetic anterior, in conformitate cu prevederile Directivei.

Din pacate, in Directiva NU este detaliat ce reprezinta aceste sisteme de gestionare a energiei: sisteme fizice de monitorizare energetica, sisteme standard de tip ISO 50001, angajarea unui manager energetic pentru industrie? Aceasta neclaritate semnificativa in transpunere poate duce la aplicarea formala a legii, cu atat mai mult cu cat in prezent, asa cum s-a prezentat mai sus obligatiile operatorilor economici sunt clare.

De asemenea, in noua Directiva pragurile sunt stabilite in TJ, prilej cu care in transpunere aceste noi praguri ar trebui sa se prezinte si in TJ si in tep, pentru eliminarea confuziilor.

Sistemele de incalzire si racire reprezinta 50% din consumul final de energie al UE, din care mai mult de 60% provine din combustibili fosili (Sursa). In acest context, regiile de termoficare joaca un rol important in atingerea indicatorilor de decarbonizare ai UE.

Directiva revizuita privind eficienta energetica prevede o noua definitie si criteri clare pentru „sisteme eficiente de incalzire si racire centralizate”, trasand o directie precisa pentru decarbonizarea acestora pana in 2050.

Articolul 26 stabileste etape clare pentru utilizarea surselor regenerabile de energie, a calduri reziduale si a cogenerarii in sistemele de incalzire si racire centralizate, cu scopul de a ajunge la o aprovizionare cu energie regenerabila si caldura reziduala de 100% pana in 2050.

De asemenea, statele membre pot opta pentru criterii de performanta bazate pe cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera generate de sistemul de incalzire si racire centralizata per unitate de caldura sau racire livrata clientilor: 200 grame/kWh pana la sfarsitul anului 2025, 150 grame/kWh din 2026, 100 grame/kWh din 2035, 50 grame/kWh din 2045 si sa atinga neutralitatea climatica pana in 2050.

Un alt aspect important este introducerea planurilor locale obligatorii de incalzire si racire pentru municipalitatile cu peste 45.000 de locuitori, care vor deveni un instrument esential in cresterea ponderii surselor regenerabile in retelele existente sau noi de incalzire si racire centralizata (Art. 25, alin. 6).

Conform OUG „trenulet” in consultare publica, s-a optat pentru procentele graduale de cogenerare de inalta eficienta, respectiv in perspectiva anului 2050 de mix de surse, in directa corelare si cu apelurile de finantare lansate pentru sustinerea cogenerarii de inalta eficienta in sistemele de termoficare centralizata.

Referitor la introducerea planurilor locale de incalzire si racire, trebuie tinut cont ca exista deja un Ordin ANRE care impune realizarea de strategii de decarbonizare in sistemele de incalzire si racire pentru toate localitatile care detin inca SACET-uri.

Noua Directiva introduce si alte schimbari importante:

• Prioritizarea consumatorilor vulnerabili: Statele membre sunt obligate sa acorde prioritate persoanelor afectate de saracia energetica, consumatorilor vulnerabili, celor cu venituri mici si, unde este cazul, persoanelor care locuiesc in locuinte sociale.
• Reducerea consumului de energie al organismelor publice: Se introduce un obiectiv anual de reducere a consumului final de energie cu 1,9% fata de anul 2021 pentru toate organismele publice luate impreuna.
• Obligatii pentru cladirile publice: Extinderea obligatiei anuale de renovare la toate cladirile detinute de organismele publice. Cel putin 3% din suprafata totala a acestor cladiri trebuie renovata anual pentru a deveni cladiri cu consum de energie aproape zero.
• Monitorizarea performantei energetice a centrelor de date: Introducerea unei noi obligatii de monitorizare si raportare a performantei energetice a centrelor de date, cu o baza de date la nivelul UE.

Modificarile venite prin Directiva sunt binevenite, trebuie tinut cont ca Romania are deja o legislatie functionala si cu impact, in special prin existenta auditorilor si managerilor energetici, care in alte tari nu exista, respectiv prin pragul deja impus de 1000 tep/an privind obligatiile de raportare. Aceste prevederi NU trebuie eliminate, ci pastrate si chiar mai mult potentate.

Referinte:

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32023L1791

https://oer.ro/wp-content/uploads/2023/08/The-new-2023-EED-Guidance-for-national-planning-and-implementation.pdf
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/IP_23_4754

https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2024-0129_RO.html

https://energy.ec.europa.eu/topics/energy-efficiency/energy-efficiency-targets-directive-and-rules/energy-efficiency-directive_en#recommendations-and-guidance-notes