Context
55% reducere emisii de CO2 pana in 2030 si neutralitate climatica pana in 2050.
Acestea sunt cele doua tinte majore pe care Uniunea Europeana doreste sa le atinga in urmatorii 25 de ani. Sunt obiective ambitioase care deja se reflecta in schimbarile de la nivel legislativ, economic si social.
In Uniunea Europeana, cele cinci sectoare responsabile pentru cea mai mare parte a emisiilor de gaze cu efect de sera sunt: transporturile contribuie cu 28%, industria cu 26%, sectorul energetic cu 23%, cladirile cu 13%, iar agricultura tot cu 13%. In toate aceste sectoare, arderea combustibililor fosili reprezinta principala sursa de emisii, fiind responsabila pentru 80% din totalul acestora (Sursa).
Desi este nevoie de un efort comun si constant pentru a atinge obiectivele de decarbonizare la nivelul Uniunii Europene, unele sectoare si-ar putea atinge obiectivele mai repede decat altele.
DETALII PROIECT
Beneficiar: Azomures
Industrie: Fabricarea ingrasamintelor si produselor azotoase
Tip proiect: Studii de Fezabilitate
Finantare: Surse Beneficiar
Potrivit unui scenariu realizat de McKinsey.ro, sectoarele isi vor atinge obiectivele de reducere a emisiilor in urmatoarea ordine:
• Sectorul energetic va putea ajunge la emisii nete zero pana la mijlocul anului 2040 datorita disponibilitatii tehnologiilor mature pe scara larga pentru producerea de energie electrica din surse regenerabile. Pe de alta parte se preconizeaza ca cererea de energie electrica se va dubla pe masura ce alte sectoare vor face tranzitia catre consumul de electricitate si hidrogen verde, ceea ce va necesita cresterea rapida a capacitatii de productie si stocare a energiei regenerabile.
• Sectorul transporturilor va atinge neutralitatea climatica pana in 2045 deoarece adoptarea vehiculelor electrice se afla la inceput si este nevoie de timp pentru a crea infrastructura necesara care sa sprjine trecerea la vanzari de vehicule 100% electrice.
• Cladirile ar putea ajunge la zero emisii de CO2 pana la finalul anului 2040. Majoritatea tehnologiilor necesare pentru a decorboniza sectorul cladirilor exista deja, insa renovarea unei proportii mari din fondul de cladiri al UE presupune un proiect de anvergura.
• Industria reprezinta cel mai costisitor sector pentru decarbonizare deoarece are nevoie de tehnologii care sunt inca in curs de dezvoltare. Asadar, industria ar putea atinge emisii nete aproape de zero pana in 2050.
• Agricultura este de departe unul dintre sectoarele cel mai greu de decarbonizat, fiind nevoie de schimbari in comportamentul consumatorilor si de inovatii tehnologice.
Astfel, drumul catre zero emisii de CO2 este unul complex si difera de la un sector la altul. De asemenea, decarbonizarea depinde si de disponibilitatea tehnologiilor mature si de capacitatea de extindere a lanturilor de aprovizionare.
Cum decarbonizam industriile energointensive care folosesc preponderent gaz metan in procesul tehnologic? Haideti sa vedem concret cazul industriei fertilizantilor pentru agricultura.
Atingerea obiectivului de emisii nete zero pana in 2050 nu va fi posibila fara decarbonizarea industriei.
Companiile din industriile energointensive fabrica produse care sunt puternic integrate in viata noastra de zi cu zi si au contribuit substantial la dezvoltarea societatii in care traim si la imbunatatirea nivelului nostru de trai – de la otelul utilizat in industria automobilelor, la materialele de constructii folosite pentru realizarea cladirilor, la combustibilii folositi pentru transporturi si pana la ingrasamintele utilizate in sectorul agricol.
Pentru aceste industrii „greu de electrificat” (industria chimica, industria cimentului, industria otelului etc.) tranzitia catre neutralitatea climatica reprezinta o provocare mare deoarece inca se bazeaza pe combustibilii fosili care sunt fiabili, cu densitati ridicate de energie si la costuri accesibile pentru a-si produce necesarul de energie termica din procesul tehnologic.
Industria chimica este, de asemenea, unica prin faptul ca utilizeaza carbune, petrol si gaze naturale, nu doar in procesele tehnologice energointensive, ci si ca materie prima pentru realizarea produselor finale.
Acesta este si cazul industriei fertilizantilor pentru agricultura. Gazul natural este folosit pentru producerea energiei termice sub forma de abur, necesar in procesele tehnologice. Amoniacul este esential pentru ingrasaminte si, desi nu contine carbon, hidrogenul necesar pentru producerea sa este obtinut in prezent din gaze naturale, cu dioxid de carbon ca produs secundar.
Astfel, provocarea pentru acest sector o reprezinta atat reducerea emisiilor de CO2 rezultate in urma procesului de productie, cat si a emisiilor din domeniul de inventariere denumit generic Scope 3 provenite de la materia prima finala produsa.
Exemplul Azomures
In Romania, Azomures este principalul producator de ingrasaminte pentru agricultura. Platforma industriala din Targu Mures cuprinde un complex de instalatii de producere a ingrasamintelor pentru agricultura – NPK, azotat de amoniu, nitrocalcar, uree granulata – si a unor produse industriale – melamina, uree tehnica, apa amoniacala, acid azotic si altele.
Decarbonizarea si eficientizarea proceselor din cadrul platformei industriale sunt doua directii prioritare ale companiei, ca asumare a misiunii de a produce si livra in mod sustenabil ingrasaminte de calitate pentru agricultura de azi si de maine.
De compania Azomures ne leaga o colaborare de peste 4 ani, in cadrul careia impartasim aceleasi valori in ceea ce priveste sustenabilitatea si asigurarea unei amprente pozitive asupra oamenilor si mediului inconjurator. In acest timp am devenit un partener de incredere in drumul lor catre eficienta energetica si reducerea emisiilor de CO2, iar de curand in angajamentul solid privind decarbonizarea.
Astfel, in cadrul colaborarii noastre am abordat 3 directii in vederea cresterii eficientei energetice si a atingerii decarbonizarii, concret prin studii de fezabilitate realizate pentru implementarea unor pachete de solutii pentru CET II, sectia Acid Azotic, respectiv pentru un pachet de solutii privind decarbonizarea prin utilizarea de pompe de caldura care vor produce abur tehnologic.
Eficientizarea productiei de abur. Pachetul de solutii analizat pentru CET II are in vedere eficientizarea si decarbonizarea partiala a proceselor de producere a aburului. Acesta implica schimbarea arzatoarelor cazanelor existente, inlocuirea oalelor de condens si a izolatiei defectuoase, inlocuirea ventilatoarelor si partial a unor pompe pentru alimentarea cu apa de adaos a cazanului. In urma implementarii solutiilor propuse se preconizeaza o reducere aproximativa a emisiilor de CO2 de pana la 26.600 tone CO2/an, un nivel echivalent cu al unui mic oras din România.
Modernizarea compresoarelor in sectia de Acid Azotic. In cadrul sectiilor de producere Acid Azotic s-a identificat un potential de reducere a emisiilor de carbon prin inlocuirea turbinelor de abur necesare antrenarii compresoarelor si turboexpandoarelor cu motoare de eficienta ridicata si actionare variabila. Prin implementarea acestei solutii se preconizeaza o reducere a emisiilor de carbon de pana la 144.225 tone CO2/an, un echivalent al unui oras de peste 50.000 locuitori.
Recuperarea caldurii cu pompe de caldura de inalta eficienta. Procesele chimice din cadrul producerii de ingrasamant necesita de cele mai multe ori procese de racire pentru a mentine parametrii la valorile nominale. Procesele de racire se realizeaza prin mai multe turnuri de racire, distribuite pe intreaga platforma tehnologica. Echipa Servelect a analizat in cadrul unui studiu de fezabilitate potentialul de recuperare a energiei termice a apei de racire sub forma de apa fierbinte si /sau abur cu ajutorul pompelor de caldura de inalta temperatura si a unor compresoare.
Asadar, decarbonizarea poate avea loc in mai multe moduri, inclusiv prin imbunatatirea eficientei energetice si recuperarea de caldura, electrificarea proceselor tehnologice, trecerea la combustibili cu emisii mai reduse de carbon sau inlocuirea tehnologiilor. Decarbonizarea industriilor energointensive se va face in functie in functie de specificul fiecarei companii, de disponibilitatea noilor tehnologii si de costurile implicate.
Azomures a pornit deja la drum cu fapte si rezultate frumoase, iar noi cei de la Servelect ne bucuram sa fim parte a acestui parcurs.
Referinte:
https://www.mckinsey.com/capabilities/sustainability/our-insights/how-the-european-union-could-achieve-net-zero-emissions-at-net-zero-cost
https://www.catf.us/2021/10/industrial-decarbonisation-europe-analysis/
https://www.icf.com/insights/climate/practical-insights-industry-decarbonization-europe
https://www.iea.org/regions/europe/emissions
https://www.brookings.edu/articles/the-challenge-of-decarbonizing-heavy-industry/
Alte proiecte implementate
Primaria Cluj-Napoca
Aflati mai multe detalii
Sentosa
Aflati mai multe detalii
ROMATSA
Aflati mai multe detalii